Antologhion, Râmnic, 1752 – D

[Anthologion ce să zice Floarea cuvintelor. Care cuprinde întru sine rânduiala dumnezeeștilor praznice. Acum întâi tipărit rumâneaște, supt stăpânirea prea înălțatului maestat Înpăratul Romei Carol al șaselea… Cu blagosloveniia și cu toată chieltuiala Prea sfințitului și de Dumnezeu iubitoriului Kyr Climent, Episcopul Râmnicului. Și s-au tipărit în sfânta Episcopie a Râmnicului, la anul de la facerea lumii 7245. Iar de la nașterea lui Hristos 1737. Întâia zi a lui august. De Dimitrie Pandovici Tipograful]. [4], 650 f. (cu signat.) + 4 f. : il. ; 4° (33 cm) ; 2 col., 44 R/col. (29 x 20 cm)

5,000.00lei

Stoc epuizat

[Anthologion ce să zice Floarea cuvintelor. Care cuprinde întru sine rânduiala dumnezeeștilor praznice. Acum întâi tipărit rumâneaște, supt stăpânirea prea înălțatului maestat Înpăratul Romei Carol al șaselea… Cu blagosloveniia și cu toată chieltuiala Prea sfințitului și de Dumnezeu iubitoriului Kyr Climent, Episcopul Râmnicului. Și s-au tipărit în sfânta Episcopie a Râmnicului, la anul de la facerea lumii 7245. Iar de la nașterea lui Hristos 1737. Întâia zi a lui august. De Dimitrie Pandovici Tipograful]. [4], 650 f. (cu signat.) + 4 f. : il. ; 4° (33 cm) ; 2 col., 44 R/col. (29 x 20 cm)

Alte ediții: 1745 (Mihai Athanasievici); 1752 (Constantin Athanasievici); 1766 (Constantin tipograful); 1786 (Climent ieromonah, Constantin Tipograful, Dimitrie Râmniceanul)

În nota diortositorului: “Începutu-s-au acest dumnezeesc lucru în luna lui iulie în 19 zile, la anul de la nașterea lui Hristos 1733 și s-au sfârșit la agust 30, la anul de la Hristos 1737”.

Exemplarul aparține, de fapt, ediției 1737, a Antologhionului de Râmnic. Acestuia i-au fost atașate foi dintr-un exemplar al ediției 1752: foaia de titlu, predoslovia adresată cititorilor, de Lavrentie ieromonahul (f. [2]r-[3]r) care cuprinde, pe ultima filă verso, o gravură de dimensiunea unui frontispiciu (icoana praznicului Duminicii tuturor sfinților), urmată de un condac, precum și f. 1, din acel Antologhion, pe care începe slujba zilei de 1 septembrie, sub un frontispiciu Deisis. În total, 4 foi, din care 3, nenumerotate. Abia apoi vin la rând foile liminare ale specimenului de la 1737 căruia îi lipsește doar foaia de titlu: prima are, pe recto, exclusiv citate noutestamentare, pe verso fiind o ilustrație în plină pagină cu Iisus în templu, datată 1737, iar celelalte 2 conțin o predoslovie adresată episcopului Climent, de către același Lavrentie ieromonahul. Acest grup de file aparținând părții introductive a Antologhionului din 1737 sunt legate în ordine inversă (cu ocazia recompactării volumului) – topica originală constă de fapt în predoslovie (f. [2]r-[3]v) urmată de fila cu extrase scripturistice pe recto și gravură mare pe verso (cu ancadrament gravat), adică f. [4]. După care începe Antologhionul, sub un frontispiciu de tip Deisis, cu Iisus Hristos între Sf. Ap. Pavel și Sf. Ap. Ioan; pagina cuprinde o miniatură înfățișându-l pe Sf. Simeon Stâlpnicul, al cărui praznic se săvârșește în fiecare an, la 1 septembrie, care marchează începutul anului bisericesc (f. 1r). Un argument în plus în favoarea corectei identificări a ediției căreia îi aparține exemplarul, este nota diortositorului, de la f. 573v.

O sumară comparație între caracteristicile foilor inserate și restul filelor, scoate în evidența superioritatea ediției lucrate atât de măiestrit, de Dimitrie Pandovici împreună cu Mihai Athanasievici  – de la tiparul elegant, la extrem de bogatul repertoriu xilografic care se va regăsi în bună parte (alături de gravurile lui Petru Papavici) în falsul Minologhion de Râmnic, apărut la Blaj, în 1780.

Cartea de cult numită Antologhion cuprinde rugăciuni şi cântări pentru duminicile, praznicele împărăteşti şi sfinţii mari de peste an, preluate din Octoih şi Minei, Triod şi Penticostar. În deschiderea fiecărei serii de praznice sunt amintite caracteristicile lunii calendaristice – numărul de zile, durata zilei şi a nopţii (ca în minologhion sau sinaxar).

Tipar negru şi roşu (- titluri, subtitluri, colontitluri, iniţialele versetelor, indicaţii tipiconale, parţial, custosul, formulele de încheiere), pe suport manual, cu 4 corpuri de literă chirilică, 2 coloane neîncadrate. Ornamente tipografice recurente din motive fitomorfe stilizate (benzi, anturaje, chenare, viniete). Erori de numerotare.

Ornamenica xilogravată constă preponderent în seria de miniaturi inserate în textul coloanelor în cadrul slujbelor de vecernie de dinaintea praznicelor, înfățișând scene evanghelice, sfinți apostoli și mucenici, ierarhi ai Bisericii (cei trei autori ai sfintelor liturghii, Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur și Grigorie teologul), figuri de patriarhi ai Alexandriei și Ierusalimului, ca Athanasie și Chiril; profeți ai V.T., ilustrații semnate fie prin 2 inițiale, fie sub forma unor secvențe simetrice – Mih. Ath., ori Mihail; icoana cu tema Schimbării la față a lui Hristos are semnătura Mihai Ath. Rim. Compozițiile destul de compacte includ rareori legende iar acestea sunt în slavonă. Volumul este împodobit și cu inițiale ornate, destul de expresive și cu viniete de final, în xilogravură – un antrelac utilizat în tipografia domnească a Bucureștilor, la epocă mai veche, ca și conețul teriomorf din tipăriturile de limbă greacă, din vremea lui Antim Ivireanu (București și Târgoviște); vinieta cul-de-lampe cu croșete subțiri, întrețesute și lobi plini, lateral, tot din vechile repertorii, cu o variantă florală, dar mai ales o vinietă atribuită lui Pandovici, inspirată din modelul compozit cu inițialele M. E., atribuită lui Mitrofan, semnată Demiter și datată 7238 (apărea și în Triodul din 1731). Aparte de frontispiciul cu Iisus între Pavel și Ioan, mai apare în carte un model cu element central (simbolizând “pomul vieții”) între vrejuri acantiforme.

Se cade a fi spus că poarta titlului – cea originală – înfățișează pe fronton tema ospeției lui Avraam, în medalion, între Maica Domnului și Ioan, model aproape identic cu cel al porții ediției 1752, cu diferența că stâlpii istoriați ai variantei de poartă pentru Antologhionul din 1737 cuprind până jos portrete de imnografi, iar registrul inferior constă doar într-o bordură fitomorfă; nu conține, altfel spus, portrete de personaje sfinte organizate în registre (în fond, un poliptic), așa cum se întâmplă în compozițiile specifice altor portaluri similare – cele trei figuri de ierarhi, Ioan Hrisosotomul, Grigorie Teologul și Sf. Nicolae în centru, așezat în tronul episcopal, între Iisus Hristos și Sf. Fecioară.

Exemplar complet, bine conservat, cu semne obișnuite de uzură naturală și mecanică, și unele intervenții.

Pe marginea superioară a foilor 1v-26v, discontinuu, o lungă și interesantă mărturie de epocă parțial trunchiată după ajustarea filelor, despre cumpărarea exemplarului de către Gâță Ion din Balșa (Hunedoara), cu “bani direpți” 40? de florinți, pentru a o lăsa moștenire bisericii locale întru pomenirea sufletului celui care a cumpărat cartea, precizând că aceasta nu e dată “pe neamuri” ci “pe moșie sufletească”, ca preoții să slujească pe ea, cu obișnuitul blestem pentru cel care va încerca să o înstrăineze cât va trăi Gâță Ion ori după moartea acestuia. Aceasta s-a scris de către diaconul Ion, de față fiind martori ale căror nume sunt consemnate, reiterându-se blestemul pentru cei care ar considera că cele scrise ar fi doar cuvinte goale. Însemnarea este datată, din păcate anul este trunchiat (1744?), se mai cunoaște doar secvența “mesița fevruariu 20 zile”, mai clară fiind ultima frază: “și s-a cumpărat cându au fost leat 1741 dila un popă / c(are) l-au chemat Irimie din Râmnic”. Iată că exemplarul a fost achiziționat la 4 ani de la tipărire, chiar din mâna preotului tipograf Ieremia Athanasievici.

În josul filei 254r, cu chirilice: “ Eu Ioan ot Brad 1764”. O altă localitate hunedoreană, actualmente municipiu.

Foaia de titlu înnegrită, fisurată, fragmentară: a pierdut colțul inferior (stâng) al ancadramentului istoriat. Este afectat și colțul superior drept, aproape de figura Maicii Domnului aparținând Deisis-ului dispus în registrele laterale ale frontonului; icoana cu Sf. Nicolae, din centrul polipticului de la baza portalului, parțial afectată de deteriorarea filei. Pe verso lipsesc porțiuni din ancadramentul tipografic al paginii heraldice și o parte din titulatura domnească imprimată de-o parte și de alta a peceții lui Grigorie Ghica II (cu mici pierderi de text și în penultimul stih al dedicației în versuri).

Multe ornamente palidizate, cu detalii devenite aproape indistincte, ca în cazul vinietei semnată Demiter.

Legătură de epocă în piele pe tăblii din lemn, cu impresiuni aurite, relativ bine conservate. Forzațuri refăcute din hârtie bej deschis, cu consistență poroasă. Cotor interior nou, din pânză gri-deschis, capitalbanduri noi, înguste; porțiuni din învelitoare, substituite.

Bibliografie: BRV II, 281 (consemnează doar titlul ediției)

BRV IV, p. 245

Dimensions 36 × 24.5 cm