Apostol, Râmnic, 1794 -d

Apostol ce are întru sine faptele și poslaniile sfinților apostoli. Acum de iznoavă tipărit, și cu mai bune îndreptări diortosit și adăogit.  În sf(â)nta Episcopie a Râmnicului : cu toată cheltuiala Preasfinții sale… kyr Nectarie ; s-au tipărit [și diortosit] de Dimitrie Mihailovici tipograful Râmniceanul și de Gheorghie sin popa Constandin tipograful Râmniceanul, la anul Mântuirii, 1794.  [3], 151 f. (cu signat.) ; il., 4° (32 cm), 28-39 R (24 x 16 cm) 

5,000.00lei

1 în stoc

Apostol ce are întru sine faptele și poslaniile sfinților apostoli. Acum de iznoavă tipărit, și cu mai bune îndreptări diortosit și adăogit.  În sf(â)nta Episcopie a Râmnicului : cu toată cheltuiala Preasfinții sale… kyr Nectarie ; s-au tipărit [și diortosit] de Dimitrie Mihailovici tipograful Râmniceanul și de Gheorghie sin popa Constandin tipograful Râmniceanul, la anul Mântuirii, 1794.  [3], 151 f. (cu signat.) ; il., 4° (32 cm), 28-39 R (24 x 16 cm) 

Ediții anterioare:

Râmnic, 1747 (Mihai Athanasievici tipograful, diorthositor Lavrentie ieromonahul de la Hurezi)

Râmnic, 1749 – semnalată în BRV IV, p. 69, poz. 102

Ediția-sursă:

București, 1784 (Stanciu Popovici)

Denumiri alternative: Praxiu, praxapostol, prolog

Responsabilitățile adiacente sunt arătate în nota din subsolul foii de titlu, verso:

Purtătoriu de grijă fiind Tipografiei, Sf(i)nțiia sa Părintele Kyriu Kyr, Grigorie Ierodiaconul, Iconomul Sf(i)ntei Episcopii Râmnicului”.

La sfârșit:

“Slavă, cinste și închinăciune… Iară cei ce vă veți întâmpla a ceti…” și:

“S-au diorthosit de noi dascalii tipografi ce la începutul aceștii sf(i)nte cărți sântem arătați”.

Urmează un epilog în versuri (al lui Dimitrie Mihailovici) asemănător celui din Psaltirea de la 1779 și identic cu cel din ediția 1784, a Apostolului bucureștean, imprimat de “ Stanciul ”:

Lui D(u)mnezeu celui în Troiță slăvit isă cuvine, / mulțămită, cinste, laudă, și închinăciune. / că ne-au ajutat de am scos din tipărire, / această sf(â)ntă Apostolească propoveduire. / Cu smerenie pre tot pravoslavnicul cetitoriu, / să priimească acest sf(â)nt odor de suflet folositoriu / și unde va afla vre o greșală, cu blândețe să fie ertători, / ca și D(u)mnezeu să-i dea tot binele, și aici și în veacul viitor. / Sfârșit și lui D(u)mnezeu mărire”.

Ediția căruia îi aparține exemplarul de față reflectă structura Apostolului bucureștean (organizarea conținutului, titlurile), realizat “după urmarea celui grecesc” și diortosit de Grigorie, mitropolit de Sidis și imprimat (totodată ilustrat) de Stanciu Thomovici (Popovici), la 1784. Unica diferență în topica secțiunilor stă în plasarea Prochimenelor la început, în ediția menționată, pe când aici se află la sfârșit. Ca detaliu interesant, deși termenul minologhion provine din grecește, el nu a fost păstrat ca atare, ci substituit, atât în ediția-sursă, cât și în prezenta, prin “lune(le) apostole”. Din ediția 1747 a fost preluată prefața închinată domnitorului Moruzi (numită Cuvânt înainte, în loc de Predoslovie); deși semnată de Nectarie, ea reprezintă, de fapt, textul episcopului Climent.

Tipar negru și roșu, pe suport manufacturat, cu pontuzouri. 3 corpuri de literă chirilică (cu 2 tipuri de glavizne), pagina de text în chenar dublat în partea de sus (include colontitlurile, vinietele lor și slovocifrele), și lateral (pentru trimiterile la Sf. Scriptură); finaluri în piramidă întoarsă, ornamente tipografice specifice atelierului, în diverse dispoziții (romboide pe foaia de titlu, frize duble la început de capitol, sau de secțiune principală, viniete-perechi încadrând colontitlurile, anturaje ale ornamentelor gravate). Autografe ale zețarilor în interiorul frontispiciilor de tip friză  – Gheorghe, la f. 6r și 147v și Iamandi, la f. 78r, 94r. Ornamentica gravată în lemn începe cu Stema dublei domnii alui Constantin Moruzi, lucrată după cea a lui Constantin Mavrocordat. Bourul moldav poartă între coarne Soarele (nu Luceafărul), Luna fiind desenată în partea dreaptă sus, a blazonului cu corb cruciat. Acesta ține în cioc o cruce radiantă (aspect mai puțin întâlnit în heraldica muntenească). Ancadramentul paginii cu pecete este similar, ca decor, foii de titlu, unde cuvântul Apostol apare, conform uzanței, caligrafiat și profilat pe un mănunchi de palmete, răsfirat deasupra, cu elemente ce ocupă și spațiul dintre slove). Stihurile poeticești sunt calchiate după cele din Cazaniile râmnicene de la 1748, preluate și acestea din Evangheliile lui Stoica Iacovici (1723, 1746) (conform Bibliografiei, loc. cit.).

O ilustrație după model bakovian, reprodusă fără dată și semnătură (doar cu legenda în slavonă, Voskresenie Hristovo), reprezentând Învierea lui Hristos (varianta pogorârii la iad cu eliberarea protopărinților), se află pe f. [3]v și este urmată de un tropar. Ceteniile zilei de luni a primei săptămâni după Rusalii (f. 21r) sunt deschise de gravura cu Soborul Maicii Domnului (tot după Bakov), sub forma unui frontispiciu de jumătate de pagină (apare și în edițiile de Râmnic și București, din 1743, ale Penticostarului, cum și în ediția 1747 a Apostolului de Râmnic).

Sunt două modele de frontispiciu în ediția 1794: unul, Deisis, pe care-l întâlnim mai întâi pe latura superioară  a chenarului ce încadrează titlul cărții (înlocuiește frontispiciul cu Pantokratorul, de la 1747), și unul cu mascheron din gura căruia se desprind lungi vrejuri cu vârf bifurcat și foliaj palmiform (specific Apostolului din 1747, Molitvenicului din 1758 ș.a., dar într-o altă execuție).

Frontispiciul Deisis, lucrat de Gheorghie (sin) popa Constantin tip(ograf) Râm(nicean), după modelul de sfârșit de secol XVII, apare și în edițiile 1784-94 ale Evangheliei de Râmnic. Deși fidel prototipului, acest frontispiciu-icoană este lipsit de finețea liniei ivirene. El deschide și seria celor 95 de Cuvinte (omilii) ale Sfântului Theodor Studitul, tipărite tot în 1784. În acest Apostol împodobește începutul celei de-a șasea săptămâni postpascale (în Joia Înălțării), la f. 12v și Sâmbăta dintâi a marelui Post, la f. 100r.

Ornamentul cu foliaj și cu mascheron apare în fruntea predosloviei, la f. [2]r, apoi în cea a minologhionului (“Începutul cu D(u)mnezeu ale lunilor apostole”) – f. 107v; apare și în debutul secțiunilor finale – “Apostole pentru morți  în toate zilele” – f. 146v, “Apostole la cuviincioase trebi” – f. 148v și “Prochimene și Alliluia și Pricestne de preste toată săptămâna” – f. 150v.

Nu există viniete de final (conețuri) xilogravate, spre deosebire de ediția 1747, doar ornamente tipografice de formă cul-de-lampe, din șiruri de motive florale stilizate și cruci înscrise în cercuri, formând varii ansambluri. Ici-colo, la sfârșitul slujbelor, apar cartușuri decorative cu indicații tipiconale. Letrinele sunt cele obișnuite ale repertoriului râmnicean de secol XVIII, cu model fitomorf, culoarea roșu.

Exemplar în stare bună de conservare; ceva mai uzat în prima parte a volumului, fragilizat, cu unele file îmbrunite, cu urme ale manipulărilor neglijente – pete de grăsime, de ceară, rupturi, intervenții empirice (remarginații, refacere a colțurilor, substituiri de suport). Afectat de umezeală, pe anumite secvențe, cu pigmentație fungică. Vopseaua tranșelor vizibilă și pe marginile blșocului de carte.

Legătură de epocă parțial recondiționată, în marochin, cu impresiuni “la rece” – medalion cu Răstignirea pe prima copertă, în care apare un detaliu iconografic mai rar întâlnit: sângele care se scurge în potirul euharistic (la dreapta lui Iisus). Icoana are o ramă compusă din semipalmete dispuse orizontal, cu contur sinuos; pe coperta din spate, un ancadrament triplu-liniar, fără decorație fitomorfă și fără icoană în câmpul central. Legătura este uzată, cu urme ale atacului de cari și porțiuni de piele înlocuite. Lipsesc ambele închizători. Din vechea învelitoare a cotorului se mai observă brâurile liniare ce marcau nervurile (cândva, profilate) și motivele în volută, dintre acestea. Forzațuri duble noi, nuanța oliv deschis, în stare bună. Tranșele cărții au fost vopsite în roșu-trandafiriu, uniform, bine aspectat.

Bibliografie:

BRV II, 569

Dimensions 33 × 20 cm