Divanul cnejiei Moldovei, 9 iunie 1809 – Familia Prăjescu

Documentul reprezintă o decizie oficială a divanului din 1809, prin care moșia Stăucenii din ținutul Hotinului este recunoscută ca proprietate legitimă a sărdarului Ioniță Prăjăscu.

După bunăvoinţa premilostivului împărat Alexandru Pavlovici însuşi gi stăpînitoriu a toată Rosie însemnată la ştiinţa pre stră- lucirii sali marile comandiriu ogtilor feldmaregal gi a feliuri de ordine cavaleriu cniazu Alexandru Alexandrovici Prozorovskii gi arătată cătră divan prin predlojǎnie extelenţii sale, dumnealui sfetnic de taină sinator gi prezidentul divanurilor Moldovii şi Valahii, Sirghie Sirghievici Cugnicov de la 9 zile a lunii lui iulie 1808 supt no 1045 pentru moşiile din ţîn/u/t Hotinului, să să cer- cetezi prin comitetul rânduit ca să să afli a cui au fost din ver chiu şi să să dea la legiviti stăpînii după dovezile ci vor avea. S-au arătat dumneaflui särdar Ioniţă Präjäscu cu adiverinţă în- scris iscălită de dumnea lor boerii comitetului cuprinzătoari de cercetîndu-să şi de vechi ci au arătat asupra mogiei Stolniceni, Si noi s-au văzut că această moşie din vechiu au fost a nismului boe- ficu- rilor Joraşti cum arată o împărţială din 7204 iulie 20 tă între Ioan Bälan şi Grigoraş Spătar i sora lor Marie fii cluce- riului Constandin Jora arătîndu-să în parte lui Ioan Bălan moşii Picioroganii în ţinutul Hirlăului şi Stăncenii la Hotin, carile murind stirpu şi fără diiată acestée moşii au rămas mogtenire, însă Piciorogani la frati-său Grigoraş Jora spat/ar/ ci au fost şi vis- tier din cari să tragi. Despre o parti şi lui spătar Theodor Balg gi Stăncenii la soru-sa Marie ci au ţinut-o Prăjescul din cari să tragi dumnealui särdar. Pentru aceasta s-au înfăţogat dumnealui spătar Theodor Balg cu dumnealui sărdar Prăjăscu kui la Divan de s-au giudecat şi după scrisorile ci s-au văzut la amîndoaîă părţil dreptate au arătat de s-au luat această moşie dumnealui särdar pre cum şi în vremea trecută a oştirii de mai înainte s-au stăpînit de jacniceriasa Alexandra maica dumisali sardar cum adiveres o scrisoari din 1772 marts de la comandantul de Hotin din vremen aceia.

Deci după dovezile următoari mai sus îngtiinţändu-sä pe excelente dumnealuisiinatoriul precum s-au lămurit drisptä mogie dumnealui särdarului s-au luat răspuns prin predlojenie excelenţii sali

Din 1 aceştii luni iunie supt no 1937 ca să să dea în deplină stăpânire dumnealui.

Drept aceia s-au dat această carti a divanului de stăpînire. Cu cari să fie puternic dumnealui särdar Ioniţă Prăjăscu gi omul ci va rândui dumnealui a lua gi a strangi tot venitul ci să cuvini cu dreptate di tot locul de pe mogie Stäucenii din ţinut Hotinului stăpînindu-o cu paci în veci ca pe driaptă mogie dumisale în toati hotaräle ei ci să vor dovedi că are di vechiu. Iar mai în urmă aflînd-că niscai dovezi mai vrednice să anerisască pe a dum- nealui spătar atuncea acela cu acele dovezi prin drumul cuviincios poate cerca îndestulare sa.

Iași 1809 iuni 9

Gavriile Mitropolit și exarh Constantin Ghica logofăt, Constantin Bals logofăt, Sturza hatman

S-au trecut la condică Vasili Dinu

De la departamentul pricinilor străine

Copia aceasta poclăduindu-să cu cea adevărată carte a divanului și fiind întocmai s-au încredinţat de către noi. 1814 genarie [Ianuarie]

S-au poclăduit

Vasile

2,500.00lei

Documentul reprezintă o decizie oficială a divanului din 1809, prin care moșia Stăucenii din ținutul Hotinului este recunoscută ca proprietate legitimă a sărdarului Ioniță Prăjăscu.

După bunăvoinţa premilostivului împărat Alexandru Pavlovici însuşi gi stăpînitoriu a toată Rosie însemnată la ştiinţa pre stră- lucirii sali marile comandiriu ogtilor feldmaregal gi a feliuri de ordine cavaleriu cniazu Alexandru Alexandrovici Prozorovskii gi arătată cătră divan prin predlojǎnie extelenţii sale, dumnealui sfetnic de taină sinator gi prezidentul divanurilor Moldovii şi Valahii, Sirghie Sirghievici Cugnicov de la 9 zile a lunii lui iulie 1808 supt no 1045 pentru moşiile din ţîn/u/t Hotinului, să să cer- cetezi prin comitetul rânduit ca să să afli a cui au fost din ver chiu şi să să dea la legiviti stăpînii după dovezile ci vor avea. S-au arătat dumneaflui särdar Ioniţă Präjäscu cu adiverinţă în- scris iscălită de dumnea lor boerii comitetului cuprinzătoari de cercetîndu-să şi de vechi ci au arătat asupra mogiei Stolniceni, Si noi s-au văzut că această moşie din vechiu au fost a nismului boe- ficu- rilor Joraşti cum arată o împărţială din 7204 iulie 20 tă între Ioan Bälan şi Grigoraş Spătar i sora lor Marie fii cluce- riului Constandin Jora arătîndu-să în parte lui Ioan Bălan moşii Picioroganii în ţinutul Hirlăului şi Stăncenii la Hotin, carile murind stirpu şi fără diiată acestée moşii au rămas mogtenire, însă Piciorogani la frati-său Grigoraş Jora spat/ar/ ci au fost şi vis- tier din cari să tragi. Despre o parti şi lui spătar Theodor Balg gi Stăncenii la soru-sa Marie ci au ţinut-o Prăjescul din cari să tragi dumnealui särdar. Pentru aceasta s-au înfăţogat dumnealui spătar Theodor Balg cu dumnealui sărdar Prăjăscu kui la Divan de s-au giudecat şi după scrisorile ci s-au văzut la amîndoaîă părţil dreptate au arătat de s-au luat această moşie dumnealui särdar pre cum şi în vremea trecută a oştirii de mai înainte s-au stăpînit de jacniceriasa Alexandra maica dumisali sardar cum adiveres o scrisoari din 1772 marts de la comandantul de Hotin din vremen aceia.

Deci după dovezile următoari mai sus îngtiinţändu-sä pe excelente dumnealuisiinatoriul precum s-au lămurit drisptä mogie dumnealui särdarului s-au luat răspuns prin predlojenie excelenţii sali

Din 1 aceştii luni iunie supt no 1937 ca să să dea în deplină stăpânire dumnealui.

Drept aceia s-au dat această carti a divanului de stăpînire. Cu cari să fie puternic dumnealui särdar Ioniţă Prăjăscu gi omul ci va rândui dumnealui a lua gi a strangi tot venitul ci să cuvini cu dreptate di tot locul de pe mogie Stäucenii din ţinut Hotinului stăpînindu-o cu paci în veci ca pe driaptă mogie dumisale în toati hotaräle ei ci să vor dovedi că are di vechiu. Iar mai în urmă aflînd-că niscai dovezi mai vrednice să anerisască pe a dum- nealui spătar atuncea acela cu acele dovezi prin drumul cuviincios poate cerca îndestulare sa.

Iași 1809 iuni 9

Gavriile Mitropolit și exarh Constantin Ghica logofăt, Constantin Bals logofăt, Sturza hatman

S-au trecut la condică Vasili Dinu

De la departamentul pricinilor străine

Copia aceasta poclăduindu-să cu cea adevărată carte a divanului și fiind întocmai s-au încredinţat de către noi. 1814 genarie [Ianuarie]

S-au poclăduit

Vasile