Documentul descrie stabilirea hotarelor dintre două moșii vecine – Dobriștești și Năvrăpești – din ținutul Sucevei, în urma unor conflicte între răzeși și moșieri. Un reprezentant domnesc a fost trimis de domnul Moruzi pentru a cerceta situația, în lipsa documentelor clare. S-au făcut măsurători în teren și s-au trasat limitele între moșii pe baza mărturiilor și a topografiei. Hotarul a fost fixat cu semne de piatră în locuri precise, în prezența comunității și a autorităților.
După multe pricini și gâlcevi și giudecăți ci era între răzășii stăpânitori moșíi Dobrileștilor ci esti pe apa Moldovei ot țânutul Sucevei, și între dumnealui Dumitrașcu Sturza vel vornic pentru moșia dumnealui Năvrăpeștii, tij ot țânutul Sucevei, ci esti alăture cu moșiia Dobrileștii pe din giur, pentru despărțirea hotarălor acestor moșii deci fiind eu rânduit cu luminată cartea preaînaltului domnului nostru măriia sa Costandin Dimitrie Moruzi voievod ca să cerce pentru pricinile acestea și după cum va da dreptati să li săvârșăsc după cea din porunca mării Sali, am venit aice la fața locului și după cercetarea ce în multe zâle am făcut atât scrisorilor dumnealui vornicului Sturza cât și scrisorilor răzeșilor, nimic pentru sămnile hotarălor acistor moșii nu s-au putut adeveri, negăsindu-să nici o scrisoare întru care să să arati vreun sămn de hotar, și făcându-să al doilea cercetari pentru oameni bătrâni cu știință împregiurași câte unde vor fi sămnile hotarălor să arati, unii cinci ce era(u) din partea dumnealui vornicul Sturzăi arătat-au știința lor cu cuprindere din moșiia Dobrileștii și nu s-au putut puni un temeiu la științeli acelor marturi și fiind din vechiu necunoscute sămnile acelor moșii, măsurând cu stânjin domnesc și stânjănu din opt palme, a căruia măsura palmii s-au însămnat în mărturia aceasta amândoao moșiile, și Dobrileștii, și Năvrăpeștii, lungul și curmezișul capeteli și mijloacili și după ce s-au văzut măsurili amânduror moșiilor, socotind pe unde ar fi dreptul a să despărți cu sămne hotară, fiind de față atât toți răzășii din Dobrilești a căror neamuri s-au arătat anumi, adecă (al) Borzăștilor și neamul Zavului și neamul Neniucului și neamul Smărăn(d)uților și egumenul ot mănăstire, Hanciul, cu partea sa ce stăpânește în săliștea Dobrileștii, cumpărătură (a) mânăstirii, cum și vechilul dumnealui Dumitrașcu Sturza vornic, dumnealui Toader Văcariul vel căpitan din ținutul Hotinului s-au priimit cu bună învoială și s-au mulțămit cu sămnile hotară ci să arată în gios a fi despărțire moșii Năvrăpeștilor de cătră moșiia Dobrileștii, cari sămni hotară sunt aceste: începând de unde să împreună hotarele moșii Vlădeștii și Brăteștii, moșii a dumnealui Iordachi Balș vel vist(iernic), care moșii purced spre răsărit și es din cadru asupra răsăritului despre răsăritul de vară din codru, din spinarea dealului, deasupra pe unde s-au făcut și do(a)â boure într-un fag, colțul moșii Dobrileștilor purcezând drept la vale, asupra apii Moldovii și eșind din cadru în dumbravă, în marginea dumbrăvii dinspre câmp, diasupra vâlcelii ce să tragi dispre miazănoapti s-au pus piiatră hotar unde din spinarea dialului de la copaciul cu bouri și până la piiatra aceasta s-au cuprins trii sute cincizăci și doi stânjeni și din piiatra aceasta până drept în pravățul ei și la vale pisti vâlcea și la dial pisti capitile pământurilor, țarinii, până în podiș deasupra, în marginea pădurii de pe muchiia dialului lângă un stejariu s-au pus altă piiatră hotar, unde de la piiatră la marginea dumbrăvii ci-i deasupra vâlcelii și până la aceasta s-au cuprins patru suti n(o)aâ stânjeni și doaâ palmi, și de acolo cam șuvăește puțântel pravățul spre amiazăzi ca asupra moșii Mirosloveștilor și tot pe podiș pin săcăturili di pe pădurea muchii dialului, lângă un drum ci mergi pin săcături drept în pravățul hotarălor, lângă un copaciu tei s-au pus altă piiatră, unde de la piiatra de lângă stejariu, din marginea pădurii de pe muchiia dialului și păn la piiatra aceasta s-au cuprins doaâ suti doi stânjăni i cinci palmi, iar de acole pănă drept înainte în pravățul piiatrii pănă pin acel podiș prin săcăturile pădurii di pi muchiia dialului pănă la o groapă, undi să cunoaști că au fost tămnicul Năvrăpeștilor, la care sămn s-au îngropat alăture cu ace groapă a tămnicului din sus despre apus trei petri, una pravățul acestor hotară arătate mai sus, iar alta din păduri, între Năvrăpești și între moșiia Mirosloveștii cari acum pravăț spri amiazăzi cari de la piiatră de opt tei ? și pănă la zămnec (groapă) s-au împlinit trii sute unul stânjăn fiindcă moșiia Năvrăpeștilor acole esti colț, și al triile, piiatră este pravățul iarăși a moșii Dobrileștilor, cari cam șovăește puțântel cam în sus, spre apus, după cum așa li s-au dovedit stăpânirea și de la acel zămnec al Năvrăpeștiului, unde s-au îngropat aceste trei petri arătate mai sus, rămâind moșiia Năvrăpeștii sfârșită cu colțul ce s-au arătat. Purced Dobrileștii a să hotărî cu capătul moșii Mirosloveștilor, prin pădure spre muchiia dialului, cari spre apus și pisti muchie, drept la vale la șăsul Moldavii și pintr-o fântână de piiatră ce să numește “alui Bontăș” ce esti în strâmtură și lângă drumul cel mare al Sucevii, și de acole apucă un pârău ce să numește Boura pănă în apa Moldovii unde din zămnecul ce să numești “a Năvrăpescului” și până în apa Moldovii s-au cuprins opt suti triizăci stânjăni cari piste toată marginea aceasta a moșii Dobrileștilor, în lungul moșii doi stâlpi ai dialului din colț, de la copaciul ci s-au arătat, cu bouri, și pănă în apa Moldovii din sămnili aceste de mai sus scrise hotară, piste toate s-au cuprins doaă mii noâzăci și patru stânjăni și șapte palmi și pentru încredințarea acestora sămni de hotară ce s-au așăzat cu bună învoială și priimire, amânduror părțâlor li s-au dat mărturia aceasta spre adeverire, fiindcă s-au măsurat moșiia Dobrileștii și curmeziș, s-au însemnat și numărul curmezișului moșii, prin codru, prin spinarea dealului, din copaciul cu bouri hotarul despre Năvrăpești, și pănă în hotarul moșii Socii, ce sânt alături pe din sus cu moșiia Dobrileștii alături mergând pe lungu, și Soci cu Dobrileștii, din apa Moldovii și la deal spre codrul său, (s-au) cuprins șasă sute doisprăzăci stânjăni curmeziș, prin mijloc, iarăși curmezișul din piiatra de lângă stejariu din marginea pădurii de pe muchiia dialului, și iarăși pănă în hotarul Socilor s-au cuprins șapte sute triizăci și patru stânjăni, iar capătul de la apa Moldovei din hotarul Mirosloveștilor și pănă în hotarul Socilor s-au cuprins șapte sute treizăci stânjăni. 1780 iunie 5.
Iscălit Enache Canta ban.
Și fiind rânduit să hotărăsc moșia Mirosloveștii cu dumnealui banul Enache Canta m-am întâmplat și la hotărâtura Dobrileștilor. Iscălit Iordachi Munteanu vornic de poartă.
Această copie s-au scos de pe adevărata hotarnică cari să află la mine. 1833 maiu 26.
Iscălit: Iordache Rosăt vist(iernic).
