Ioan N. Mavrocordat, hrisov domnesc privind delimitarea hotarelor, 15 septembrie 1744 – Familia Prăjescu

Hrisov domnesc privind delimitarea hotarelor, emis de cancelaria domnitorului Ion Neculae Vodă în data de 15 septembrie 1744.

Actul este emis din porunca domnitorului Moldovei, Ioan Neculae Vodă, în urma unei plângeri din partea boierului Andrei Prăjăscul, proprietarul moșiei, care reclama încălcări de hotar din partea moșiilor vecine. Comisia de hotărnicie, formată din martori locali, preoți, răzeși și reprezentanți ai familiilor boierești vecine, stabilește cu precizie hotarele satului Stolniceni, pe baza mărturiilor, vechilor însemne de hotar (pietre, troiene, stejari marcați, bălți, vaduri de moară) și a documentelor (dresuri) prezentate.

Hotarele satului sunt detaliat trasate față de satele vecine Purceleşti, Ciupeşti, Brăteşti, Vlădeşti și Avia, menționând elemente geografice precise, cum ar fi Siretul, Siretiul Vechi, și diverse bălți, pășuni, dumbrăvi și vaduri de moară – toate parte integrantă a moșiei. Se notează și posesiuni adiacente, precum moara de la Piscu.

Prin porunca luminatului domn, Măria Sa Ioan Neculae Vodă, am fost trimis la satul Stolniceni, moșie a dumnealui Andrei Prăjăscul, care se află pe râul Siret, în ținutul Sucevei. Satul acesta, în partea de jos, se învecinează cu satul Purceleşti, iar în partea de sus se învecinează cu satul Ciupeşti, moșie a doamnei Catrina, soția răposatului Iordache Cantacuzino spătar. Cu capătul de la răsărit ajunge în apa Siretului, iar cu capătul de la apus (deal) se învecinează cu moșiile Brăteşti, ale spătăroasei Catrina, și cu Vlădeşti, ale lui Tabîrţă.

Andrei Prăjăscul s-a plâns că hotarul acestui sat îi este încălcat de hotarele vecinilor. Prin urmare, mi s-a poruncit mie să îndrept hotarul, pe unde cade dreptul. Și noi, mergând acolo, am chemat de față pe doamna spătăreasă și pe popa Pavel din Păgceni, și pe oameni din Șoimărești, și pe fiii fiicei lui Tabîrţă, răzeși din Purceleşti (din partea de sus, spre Stolniceni), și pe baza scrisorilor arătate de Prăjăscul și de doamna spătăreasă, am luat seamă și am ales hotarul satului Stolniceni de jur împrejur.

Astfel, hotarul Stolnicenilor începe în partea de jos, către Purceleşti, de la o piatră ce a fost pusă într-un troian (movilă de pământ), dovedindu-se că acel troian este hotar între Purceleşti și Stolniceni. De acolo, hotarul merge la vale, spre Siret, până la o piatră care a fost pusă în albia râului Siret și la un bour ce se aplica într-un stejar, și merge până în apa Siretului.

De acolo, hotarul urcă spre o altă piatră pusă la capătul de sus al hotarului, unde se învecinează cu satul Ciupeşti, moșia spătăroasei. Această piatră a fost pusă în malul unei bălți seci, care este lângă o baltă nouă, numită Siretiul Vechi, iar hotarul merge până în mijlocul acestei bălți vechi a Siretului.

De acolo, hotarul se întoarce spre apus, trece peste o pășune de lângă Siret, în apropiere de Ciupeşti, până la o altă piatră pusă în marginea bălții, și de acolo merge drept la deal, în zarea dealului, până într-o ridicătură (dâlmă), unde s-a dovedit că fusese o piatră veche. În locul acelei pietre vechi a fost pusă alta nouă.

Despre această piatră ne-au mărturisit popa Pavel și alți oameni că piatra cea veche fusese scoasă cu plugul lor, iar în locul indicat de ei s-a pus altă piatră. Și în dreptul acelei pietre se află și acea ridicătură despre care am scris mai sus. De la acea piatră, hotarul urcă pe acea dâlmă spre o dumbravă (pădure), și la marginea dumbrăvii s-a pus altă piatră, iar de acolo, prin dumbravă, până la o altă piatră ce a fost pusă lângă un bor, aflat într-un stejar. De acolo, hotarul merge spre marginea dumbrăvii dinspre apus, unde s-a găsit un bor vechi într-un stejar, și acolo s-a adăugat și un bor nou.

Acolo este capătul hotarului, unde se învecinează cu moșia Brăteşti. De acolo, hotarul se întoarce prin capul hotarului Stolniceniului, merge drept în jos, peste capetele pământurilor, până în colțul hotarului de jos, unde se învecinează cu satul Avia. Și acolo nu am pus piatră, lăsând să fie prezent și Tabîrţă când se va pune piatra, dacă vor fi neînțelegeri cu fiii lui Tabîrţă.

Și astfel s-a hotărnicit hotarul satului Stolniceni.

2,500.00lei

Hrisov domnesc privind delimitarea hotarelor, emis de cancelaria domnitorului Ion Neculae Vodă în data de 15 septembrie 1744.

Actul este emis din porunca domnitorului Moldovei, Ioan Neculae Vodă, în urma unei plângeri din partea boierului Andrei Prăjăscul, proprietarul moșiei, care reclama încălcări de hotar din partea moșiilor vecine. Comisia de hotărnicie, formată din martori locali, preoți, răzeși și reprezentanți ai familiilor boierești vecine, stabilește cu precizie hotarele satului Stolniceni, pe baza mărturiilor, vechilor însemne de hotar (pietre, troiene, stejari marcați, bălți, vaduri de moară) și a documentelor (dresuri) prezentate.

Hotarele satului sunt detaliat trasate față de satele vecine Purceleşti, Ciupeşti, Brăteşti, Vlădeşti și Avia, menționând elemente geografice precise, cum ar fi Siretul, Siretiul Vechi, și diverse bălți, pășuni, dumbrăvi și vaduri de moară – toate parte integrantă a moșiei. Se notează și posesiuni adiacente, precum moara de la Piscu.

Prin porunca luminatului domn, Măria Sa Ioan Neculae Vodă, am fost trimis la satul Stolniceni, moșie a dumnealui Andrei Prăjăscul, care se află pe râul Siret, în ținutul Sucevei. Satul acesta, în partea de jos, se învecinează cu satul Purceleşti, iar în partea de sus se învecinează cu satul Ciupeşti, moșie a doamnei Catrina, soția răposatului Iordache Cantacuzino spătar. Cu capătul de la răsărit ajunge în apa Siretului, iar cu capătul de la apus (deal) se învecinează cu moșiile Brăteşti, ale spătăroasei Catrina, și cu Vlădeşti, ale lui Tabîrţă.

Andrei Prăjăscul s-a plâns că hotarul acestui sat îi este încălcat de hotarele vecinilor. Prin urmare, mi s-a poruncit mie să îndrept hotarul, pe unde cade dreptul. Și noi, mergând acolo, am chemat de față pe doamna spătăreasă și pe popa Pavel din Păgceni, și pe oameni din Șoimărești, și pe fiii fiicei lui Tabîrţă, răzeși din Purceleşti (din partea de sus, spre Stolniceni), și pe baza scrisorilor arătate de Prăjăscul și de doamna spătăreasă, am luat seamă și am ales hotarul satului Stolniceni de jur împrejur.

Astfel, hotarul Stolnicenilor începe în partea de jos, către Purceleşti, de la o piatră ce a fost pusă într-un troian (movilă de pământ), dovedindu-se că acel troian este hotar între Purceleşti și Stolniceni. De acolo, hotarul merge la vale, spre Siret, până la o piatră care a fost pusă în albia râului Siret și la un bour ce se aplica într-un stejar, și merge până în apa Siretului.

De acolo, hotarul urcă spre o altă piatră pusă la capătul de sus al hotarului, unde se învecinează cu satul Ciupeşti, moșia spătăroasei. Această piatră a fost pusă în malul unei bălți seci, care este lângă o baltă nouă, numită Siretiul Vechi, iar hotarul merge până în mijlocul acestei bălți vechi a Siretului.

De acolo, hotarul se întoarce spre apus, trece peste o pășune de lângă Siret, în apropiere de Ciupeşti, până la o altă piatră pusă în marginea bălții, și de acolo merge drept la deal, în zarea dealului, până într-o ridicătură (dâlmă), unde s-a dovedit că fusese o piatră veche. În locul acelei pietre vechi a fost pusă alta nouă.

Despre această piatră ne-au mărturisit popa Pavel și alți oameni că piatra cea veche fusese scoasă cu plugul lor, iar în locul indicat de ei s-a pus altă piatră. Și în dreptul acelei pietre se află și acea ridicătură despre care am scris mai sus. De la acea piatră, hotarul urcă pe acea dâlmă spre o dumbravă (pădure), și la marginea dumbrăvii s-a pus altă piatră, iar de acolo, prin dumbravă, până la o altă piatră ce a fost pusă lângă un bor, aflat într-un stejar. De acolo, hotarul merge spre marginea dumbrăvii dinspre apus, unde s-a găsit un bor vechi într-un stejar, și acolo s-a adăugat și un bor nou.

Acolo este capătul hotarului, unde se învecinează cu moșia Brăteşti. De acolo, hotarul se întoarce prin capul hotarului Stolniceniului, merge drept în jos, peste capetele pământurilor, până în colțul hotarului de jos, unde se învecinează cu satul Avia. Și acolo nu am pus piatră, lăsând să fie prezent și Tabîrţă când se va pune piatra, dacă vor fi neînțelegeri cu fiii lui Tabîrţă.

Și astfel s-a hotărnicit hotarul satului Stolniceni.