Vasile Alecsandri, Manuscrisul legendei „Sfințirea bisericei de la Curtea de Argeș”, închinată cuplului regal, Carol I și Elisabeta.
Poetul Vasile Alecsandri (1821-1890) este considerat a fi unul dintre întemeietorii literaturii moderne în limba română. Cu toate acestea, pe lângă activitatea literară în care s-a remarcat prin vastele operele poetice, ca ziarist sau ca editor de publicații literare și culturale, Alecsandri s-a dovedit a fi și un diplomat aplicat, calitate pe care și-a desăvârșit-o atât în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, cât și în perioada de domnie a regelui Carol I. Ca apropiat al familiei regale, în special al reginei Elisabeta, personalitate alături de care a avut numeroase colaborări literare, a avut asigurată o și mai mare vizibilitate în spațiul public. De asemenea, prin sprijinul regelui Carol I, a fost numit într-o funcție publică importantă, respectiv ministrul României la Paris.
„Sfințirea bisericei de la Curtea de Argeș” este o operă în versuri care evocă un moment important din istoria monarhiei românești, respectiv slujba de sfințire a catedralei de la Curtea Argeș, restaurată la inițiativele regelui Carol I, locul care va deveni și necropola familiei regale.
Manuscrisul este complet, alcătuit din 5 file veline numerotate. Textul este redactat caligrafic, mărunt, pe două coloane, cu cerneală neagră; pe alocuri, există corecturi și adăugiri realizate în același mod în care este scris întreg textul. Pe ultima filă, la finalul textului, se observă semnătura poetului, alături de dată și loc, Castelul Peleș, 14 octombrie 1886.
