Ion Luca Caragiale, carte poștală olografă trimisă artistei Ottilia Michail Oteteleșanu și fratelui său, pianistului Emile Michail prin care le mulțumește și le transmite „părintească dragoste”.
Textul este redactat cu cerneală neagră, în limba română. Se încheie cu sintagma „Al vostru, Caragiale”. Corespondența este trimsă conform ștampilei poștei de la Schöneberg, Berlin, la București, Palais Royal, fiind datată 13 Februarie 1912.
Putem deduce că scrisoarea de față face parte dintr-o serie de răspunsuri din corespondența dramaturgului, cu prilejul urărilor primite de aniversarea sa de 60 de ani pe care le găsim în volumul „Opere”, tomul VII, ediție îngrijită de Șerban Cioculescu, apărută la editura „Cultura Națională”, București. Cu toate acestea, scrisoarea prezentă nu este menționată în volum.
Ottilia Michail făcea partea din viața culturală a perioadei antebelice, fiind o apropiată a reginei Elisabeta, care i-a influențat creația. Suverana i-a oferit la începutul secolului XX, o bursă pentru a studia la Berlin, la clasa specialistului în email Bastanier. În această perioadă, la Berlin, Caragiale se afla în exilul său autoimpus, iar între cei doi s-a legat o relație de prietenie. Este cunoscut faptul că aceasta și fratele său Emil au concertat frecvent în locuința dramaturgului.
Este cunoscut faptul că scriitorul era pasionat de arta muzicii, corespondând cu diverse nume din lumea muzicii precum Eduard Caudella, Eduard Wachmann, Cella Delavrancea și urmărind evenimente culturale.